luni, 31 mai 2010

Intalnire la Coasta Campului

Va invitam sambata 19 iunie, la picnic si sueta la iarba verde, intr-un loc pe care noi il numim Coasta Campului.

Coasta Campului este la doi pasi de Bucuresti, intr-un sat numit Popesti.

De ce Popesti? Pentru ca acolo vom gasi cateva lucruri frumoase: o biserica monument istoric, un sit arheologic, o poveste frumoasa din trecut, povesti amuzante de astazi si altele pe care le vom descoperi impreuna.

VA PROPUNEM URMATOARELE:
  • sa petrecem o duminica impreuna la aer curat si iarba verde
  • sa descoperim Popestiul impreuna
  • sa vorbim cu oamenii din sat, sa ne cunoastem
  • sa ne plimbam prin satele din jur si sa descoperim case vechi si fumoase
  • sa facem fotografii si desene
  • sa ne sfatuim despre ce s-ar putea face acolo
PROGRAM:

ora 10.00 am - intalnire la locatie - in fata bisericii
10.00 am - 10.30 am - sa ne cunoastem
10.30 am-13.00 am - vizite in imprejurimi
13.00 am - 15.00 am - picnic si sueta
15.00am-20.00am - vizite in satele vecine

Locatia este urmatoarea: - pe DN 4, pe drumul spre Popesti Leordeni se merge pana la Frumusani, unde se face stanga pana la Popesti.



DE ADUS: aparate foto, caiete de schite si instrumente de desen, biciclete (vizitele in imprejurimi se pot face cu bicicleta sau cu masina).
Pentru masa de pranz va propunem sa ne bucuram impreuna de mancarea pe care o va pregati pentru noi o familie din sat. Propunem pentru aceasta o participare de 10-15 RON.

In cazul in care vreti sa faceti si piata, veti putea gasi aici: lapte, oua, branza, ceapa, rosii si altele pe care le puteti cumpara de la popesteni.

PANA ACUM SUNTEM (si ne dorim sa veniti cat mai multi alaturi de noi):

prof. dr. arh. Sandu Miclescu - initiatorul proiectului
conf. dr. arh. Mihai Opreanu
arh. expert eval. Adina Badulescu
asist. drd. arh. Oana Mihaescu
arh. Emilia Tugui
Va rugam confirmati participarea pana la data de 18 iunie pentru a putea sti cati vom fi la masa.

Va asteptam cu drag !

PROIECT DE GOSPODARIE RURALA ECOLOGICA

Din cei 21,6 mil. de locuitori ai României ( rec. 2008) cca 55 % traiesc în cele 320 de municipii si orase ale tari, iar din acestea mai mult de 85% au sub 50.000 de locuitori. Se poate de aceea considera ca populatia cu caracter rural este înca prepondrerenta în tara noastra, ea reprezentînd practic peste 60%.

Interesul turistic pe care îl prezinta tara noastra pentru calatorul strain, depinde si de aspectul satului, de cumintenia traditionala a împacarii acestuia cu natura si de surpriza cu care turistul occidental, obisnuit cu rigoarea, adesea monumentala, de acasa, afla ca farmecul si frumosul poate fi daruit chiar mai linistitor, în aceeas masura, cu modestie.

Pretentiile de confort, dinamica vietii de famile, relatiile sociale, toate au evoluat si în mediu rural. Dupa o perioada de emigrare a generatiilor tinere catre oras si de parasire a satului, se constata o tendinta mereu mai accentuata de întoarcere la matca. Si odata cu aceasta repopulare, satul îsi pierde mereu mai mult personalitatea prin înlocuirea alcatuirilor traditionale, cu noi forme nefericit caricaturale, care provin din interpretarea fara pricepere, a modelelor urbane.

Dintre toti specialistii care conlucreaza la realizarea si integrarea în natura a spatiului construit, arhitectul este cel caruia îi revine sarcina de a selecta din patrimoniul nostru traditional ceeace este peren, de pilda principiul negocierii cu mediul ambiant sau, cel al controlarii impactului climatic si a utilizarii energiei incidente în folosul locuirii. Tot el este singurul care poate armoniza experienta mostenita cu cele mai moderne mijloace de echipare, asigurînd astfel confortul spatiului construit si respectîndu-i totodata continuitatea.

Arhitectul, inevitabil creator de modele, este pe deplin raspunzator de imaginea pe care mediul în care profeseaza o transmite calatorului strain, venit sa afle alta ambianta decât cea de acasa sau pe care a mai întîlnit-o în drumetii anterioare.
Si, în aceasta privinta, estetica satului joaca un rol decisiv deoarece poate compromite peisajul, oricât de remarcabil ar fi acesta.

Scopul proiectului

Uniunea Europeana acorda mai multe categorii de credite nerambursabile în vederea restructurarii si modernizarii zonelor rurale. Locuitorii unui sat situat la cca 30 km de Bucuresti ( detalii în anexa 1 ) doresc sa obtina un asemenea credit cu scopul de a se reorienta în sensul productiei bio-ecologice. Obtinerea creditului este conditionata de realizarea efectiva a ansamblului gospodariei unei familii care, sub aspect ecologic, economic, estetic, traditional si social sa poata constitui un model. Gospodaria va trebui de asemenea sa asigure familiei un grad cât mai mare de autonomie energetica si economica.
PUG al localitatii, avizat în 2008, prevede extinderea satului actual prin realizarea, pentru locuitorii capitalei, a unui ansamblu de cca. 600 de loturi ( S. cuprinsa între 750 – 1000 mp ) cu toate dotarile necesare, complexul fiind amplasat, în mare parte, pe malul unui lac care va fi asanat.

Tema proiectului

Ceea ce urmeaza este o propunere de tema care poate fi completata sau îmbunatatita de catre proiectant.

1)Terenul
Familia care urmeaza sa faca cererea de credit, poseda în imediata apropiere a viitorului centru al localitatii, în vecinatatea bisericii satului ( 1658, Monument Istoric cat. A) un teren în suprafata de 1208 mp. (ptr. dimensiuni, orientare, vezi anexa 2) pe care urmeaza sa se realizeze ansamblul gospodariei.
Terenul este plat, pînza freatica se afla la o adîncime de cca 16 m., studiul geologic a relevat conditii normale de fundare, putîndu-se prevede realizarea unui subsol.

2)Ansamblul gospodariei
Gosodaria va trebui sa asigure locuirea si nevoile minimale de subzistenta ale familiei
prin crearea posibilitatii de realizare a unei microproductii.

2.1) Locuinta S, ( sau demisol) P + etaj în acoperis, realizata cât mai economic, de
preferinta folosind la materiale usor de procurat în zona si posibilitatile locale realizare,
va fi foarte bine izolata asigurînd în acelas timp un grad ridicat de confort.

Locuinta va trebui sa cuprinda cel putin urmatoarele functiuni :
  • la parter - o camera de zi cu un spatiu de luat masa, bucatarie (min. 8 mp), camara, vestiar, grup sanitar, la subsol (sau demisol) o încapere gospodareasca ( spalat, calcat rufe etc), camara- alimente, mic atelier, spatii pentru depozitare si pentru instalatii.
  • la etaj ( sub acoperis ) baie, 2 ( putând ajunge la 3 ) dormitoare
Va trebui prevazuta o zona de teren ptr. o eventuala extindere viitoare.

2.2). Sera ( 350 mp.) dotata cu toate instalatiile necesare sau, la alegerea proiectantului, poate fi rezervata o suprafata din teren ( cca 350-400 mp) afectat altei activitati de productie.

2.3) Spatii, dotari anexe : bucatarie de vara, terasa-pergola, încapere depozitare scule gradina, loc ptr. compresor si sistemul computerizat de stropit, (poate fi grupat cu sera) atelier, dep.lemne, foraj,adapost pasari,iepuri, fosa septica – ingropata, accesibila ptr.vidanjare – garaj ptr. un autoturism ( se poate grupa cu atelierul)

2.4) Plantatii, gradina de zarzavat – verdeturi

Se pot prevedea sisteme de captare de energie solara, eoliana sau se pot utiliza pompe de caldura ( aer sau geotermic). Costurile se pot acoperi prin cooperare cu inst. de cercetari sau prin credit U.E.

Juriul va putea acorda celor mai bune proiecte trei premii în valoare de 4000 , 2000 si 1000 de R0N.

Realizarea gospodariei va începe în cursul acestui an cu constructia locuintei si a serei, astfel încât întregul ansamblu sa poata fi gata la sfîrsitul anului 2011.
Membrii colectivelor premiate sunt invitati, daca vor dori, sa se implice direct în experiment, eventual participînd chiar la lucrarile de constructie.

Prezentare generala a proiectului

Iata în cele ce urmeaza :
  • o succinta prezentare a situatiei în prezent
  • o descriere a ceea ce as dori si a ceea ce îmi propun sa realizez
  • o expunere a cailor de finantare o propunere de etapizare a lucrarilor
  • o trecere în revista a ceea ce am putut realiza pîna acum
Astazi
Din vechea curte a Popestilor nu a mai ramas astazi aproape nimic. Mai este, razleata, biserica, mai ramîn fundatiile conacului si ale fostelor acareturi, mai sunt marturiile nostalgice ale batrînilor satului, cîteva zeci de fotografii vechi si, înca mai ramîn amintirile mele.
Daca pe malul opus al Dimbovitei, comuna Galbinasi este alcatuita aproape în exclusivitate de reprezentanti ai etniei romilor, cele 306 familii care traiesc acum în Popesti sunt toate de români, multe între ele descinzînd din vechi familii de mosneni.
Biserica, ctitorie din timpul lui Matei Basarab, este înrudita cu biserica Nastureilor din Heresti si cu cea a mânastirii vecine dela Plataresti.
Faleza care domina , începînd din Bucuraesti, valea Dîmbovitei pîna la varsarea acesteia în Arges, adica practic pîna la Dunare, ajunge în zona Popestilor la o denivelare de peste 25 de metri dînd privirii prilej de a cuprinde de sus, în zborul pasarii, cîmpia nemarginita a Baraganului.
Pe zona care mi-a fost restituita se afla o necropola neolitica (cultura Boian) care atesta peste 5 milenii de locuire, iar la est, între sat si padure sunt clasate vestigiile unei asezari fortificate, considerata de catre unii cercetatori, banui pe nedrept, a fi stravechea Arhidava.
Suprafata totala de teren care mi-a fost retrocedata depaseste cu putin 100 de hectare. Din acestea cca. 15 ha. se afla pe platforma superioara, 38 de ha.sunt terenuri în panta si cca. 54 ha sunt.în lunca Dîmbovitei, unde pe vremuri se afla un lac (cca 10-15 ha) actualmente în buna masura colmatat.
Chiar în interiorul satului mai detin un teren în suprafata de 4315 mp.
Satul este electrificat iar apa potabila este extrasa din puturi, dela o adîncime de cca.14 m. Nu sunt gaze si, evident nici canalizare, satul folosindu-se acum de fose septice. Gunoaiele, adunate toate pe terenurile din jurul satului, alcatuesc un soi de fortificatie neplacuta vederii si urit mirositoare.
Taranii, nevoiti timp de decenii sa se ocupe exclusiv de culturi pe suprafete întinse, mari, au pierdut în buna parte vechea pricepere pe care o aveau în producerea de zarzavaturi, de fructe, iar în lunca rîului chiar si de orez.
Padurea ce se afla departata la cca 1 km. de marginea actuala a satului, mi-a fost de asemenea, partial restituita. ( cca. 80 Ha ). Din pacate ea a fost nechibzuit exploatata si sunt acum, înlauntrul ei, mari zone de brusturet care ar trebui defrisate. Ma gîndeam ca într’un viitor mai îndepartat s-ar putea, pe cca 20 de hectare, face un teren de golf avînd 9 piste.
În prezent în padure sunt fazani, caprioare, ba chiar si mistreti.
Nazuinte, intentii, date de tema
Cred ca intentia initiala, ideea, ramîne stearpa în zona utopiei, daca nu este dublata de o logica financiar-realista de realizare. Am aflat de mult ca iadul este pavat cu bune intentii, încerc de aceea sa nu disociez ceeace as vrea sa fac de ceeace se poate face.
Conditiile materiale necesare realizarii ansamblului, depind desigur de gasirea surselor de finantare a lucrarilor, dar ele depind în masura egala de satisfacerea inereselor localnicilor si de convergenta intereselor lor cu cele ale viitorilor proprietari.Coabitatia ar fi firesc sa se desfasoare în buna-întelegere, benefic pentru ambele colectivitati.
De aceea, o conditie de baza este ca proiectul sa asigure posibilitatea ca toti cei implicati în realizarea sa, sä fie rasplatiti.
Aceasta atît pentru viitorii proprietari, prin creerea unor conditii cît mai bune de locuire, înr-un mediu creativ, intelectual armonios, propice schimbului de idei care sa le asigure intimitate, linste si conditii optime de sanatate fizica si morala, cît si pentru localnici, oferindu-le mijloace de îmbunatatire a nivelului lor actual de viata si posibilitati de desvoltare care sa le redea încredere în viitor.
Intentia ar fi deci :
  1. de a realiza o lotizare cu statut propriu si regim închis.
Imi dau seama ca daca este vorba de mine, timpul de care mai dispun este extrem de scurt, în special pentru realizarea unui proiect atîta de ambitios. Sunt constient ca trebue sa ma consider multumit daca voi putea porni ireversibil lucrurile. Ma gîndesc la contactarea uniunilor de creatie, colegi arhitecti, plasticieni, scriitori, muzicieni, colegiul avocatilor, camera notarilor ,juristi, senatul medical, care sa primeasca cîteva loturi, (cca30-35 loturi) urmînd ca apoi sa fie ales un consiliu, fara aprobarea caruia sanu se poata achizitiona terenuri în lotizare.
Loturile ar putea avea fie 750 m² ( 15m/50m), fie 1000 (20m/50m) m² asigurîndu-se astfel prin cumul posibilitatea de a avea loturi mai mari :
2x 750 = 1500 m² ; 2 x 100 = 2000 m² ; sau chiar 2500 , 3000, 3500 m² ,etc.
Terenul ofera, datorita reliefului, alcatuirii si amplasarii sale, doua zone de interes si anume : cea a loturilor amplasate pe cornisa si cea a loturilor care au acces la lac. Ar fi bine daca s-ar putea creea o a treia zona de interes pentru loturile amplasate pe platforma suerioara si care nu beneficiaza de vederea de care se bucura cele amplasate pe cornisa sau la baza pantei.
Verticala castelelor de apa (vor fi probabil necesare doua), zona arheologica, si mergînd în continuar catre est pe o artera-promenada plantata, deci umbrita, o zona comercial-administrativa ( magazin universal, filiala bancara, farmacie, cabinete medicale, posta etc..) apoi Schitul cu Biserica, piateta centrala de unde se poate coborî la restaurantul de pe insula, si însfîrsit ansamblul conacului, ar putea conferi interes celei de a treia zone.
Tema ar fi deci : 1 ) cît mai multe loturi cu vedere frumoasa 2) cît mai multe loturi cu acces la lac 3) organizarea polurilor de interes în favoarea loturilor de pe platforma superioara 4) cît mai putine artere de circulatie în sensul clasic al cuvîntului, strazi alee, plantate, cu prospect redus, fara trotuare, strazi promenada (vezi schita „descriere”) 5) dotari : comerciate, sociale, administrative, centru artizanal ( tîmplari, instalatori, constructori etc..) terenuri sport, sporturi nautice, piscina acoperita. Mai detin o suprafata de tern la cca 1,5 km Est de sat, în lunca Dîmbovitei, în care s-ar putea face o crescatorie de peste.
Într-un viitor mai indepartat s-ar putea construi un teren de golf cu 9 piste, (necesare cca. 20 ha ) amplasat în padure unde ar putesa fi si o rezervatie zoologica-crescatorie de animale tipice pentru fauna locala, (cca 50 ha), piste de ciclism si un complex hotelier.
  1. sa se asigure satenilor din Popesti posibilitatea de a trai onorabil din munca lor.
Si-ar putea vinde produsele – legume, lactate, carne,peste, vînat – produse exclusiv ecologic. Ar putea de asemenea oferi serviciile necesare întretinerii si gospodaririi locuitorilor ansamblului, cum ar fi menaj, gradinarit, constructii simple, întretinere curenta etc..
  1. restaurarea bisericii.
Voi da eventual apoi curs propunerii membrilor unei asociatii care mi-au cerut sa le cedez o portiune de teren pentru a construi chiliile unui schit de maici în jurul bisericii.
  1. - reconstituirea fostului conac care ar putea adaposti un club-casa de creatie si ar cuprinde deasemenea o parte muzeala ( mai detin peste 600 de documente de familie nepublicate, începînd din primii ani ai sec al XVII-lea si mergînd pîna în a doua jumatate a sec, al XIX – lea, fotografii, mobilier vechi si obiecte de arta decorativa, atestari documentare ale istoriei localitatii începînd din sec.XIX-lea si pîna astazi.. Iar rezultatele cercetarilor arheologice din zona ar merita cu prisosinta sa fie la rîndul lor,expuse.
Pentru rezolvarea echiparii, a dotarilor si pentru asigurarea utilitatilor necesare ansamblului, ma gîndeam la înfiintarea în parteneriat cu primaria, a unei firme care ar avea 5 sectii :
  1. constructii curente (nr.max. 10 meseriasi ), 2 – drumuri – echipare ( efectiv redus ) 3- gradinarit, 4 – gospodarire a gunoiului,deponie, 5 – paza.
Comuna Vasilati are cca 7000 de locuitori si un procent de somaj de peste 40%. Din acestia, în Popesti traiesc acum cca 1000 de suflete.
Din intentia de a ajuta primarul sa înteleaga cum se pot rezolva relativ simplu asemenea probleme, deoarece mîna de lucru cu calificare minimala se poate gasi iar fonduri europeene din credite nerambursabile se pot obtine (SAPARD, FARE ), am discutat cu primarul din Seignosse ( Franta) eventualitatea organizarii unei vizite.
Cai de finantare, etapizare
1 ) Documentatiile de urbanism care stau si la baza cererilor de credit le finantatez din resurse proprii. PUZ-ul se va preda si aviza înainte de terminarea PUG-ului, deci va fi integral preluat de acesta.
2 ) Ar trebui obtinute de catre comuna credite pentru modernizarea portiunii de drum judetean între Frumusani-(sos. Oltenitei ) si Popesti, din fonduri europeene de restructurare si din fonduri judetene. Cererile de credit au la baza o documentatie cuprinzînd un studiu de fezabilitate si un proiect justificativ, pentru coordonarea carora primaria nu dispune de o minimala calificare si nici de dorinta de a face, pretinzînd ca nu pot aloca fonduri pentru a le comanda.
3) Se pot obtine de credite SAPARD pentru asanarea lacului cu conditia a participarii cu cca.50 % din capital, a solicitantului de credit.
Problema o pot rezolva eu, tot prin obtinerea unui credit dela banca mea cu care am discutat si dela care am obtinut un acord de principiu.
Mai trebuie analizata posibilitatea cedarii de catre mine comunei, a tuturor suprafetelor de apa, odata cu trecerea circulatiilor în domeniul public. În acest caz pot apare solutii mai avantajoase de creditare.
4) Credite pentru înfiintarea si dotarea firmei care urmeaza sa lucreze în parteneriat cu primaria se pot obtine de catre ambele parti.
5) Pentru lucrari de teren (sistematizare verticala ) realizarea drumurilor (cel putin a infrastructurii lor) si a lucrarilor edilitare, ( alimentare cu energie, cu apa, cu gaze si canalizare) sunt 3 variante de finantare posibile :
  • credit bancar, am discutat în principiu dar fara a avea o imagine mai clara a costurilor, nu se poate inca ajunge la negocieri concrete. Acestea se vor putea purta dupa ce lucrarile de teren, lacul, drumurile si lucrarile edilitare vor fi, cel putin în parte, realizate
  • vînzari de loturi si finantare în functie de încasari combinata cu obtinerti de credite.
  • Parteneriat cu un investitor. Înainte de a fi eu facut vre-un demers în acest sens, doi investitori din tara s-au aratat interesati dar nu as vrea sa colaborez cu dînsii.
Este un investitor francez pentru golf cu care am purtat discutii si unpotential investitor luxemburghez interesat de lotizare. Ramîne deasemenea posibilitatea obtinerii unei participari bancare. Oricum, este înca prea devreme pentru purtarea unor discutii clare.
În concluzie, finantarea, chiar fara pretentii de a face din întreaga operatie o sursa de venit, presupune obtinerea unui numar cît mai mare de loturi amplasate atractiv, într-un ansamblu care sa ofere conditii cît mai bune de locuire, comod accesibil din Bucuresti. Finantarea mai depinde de modul de prezentare, de calitatea proiectului general si de gradul de pricepere profesionala cu care a fost întocmit.
Valoarea intrinseca a loturilor este singura care poate justifica obtinerea creditelor necesare realizarii ansamblului. Iar vînzarea selectiva a loturilor este departe de a simplifica situatia generala.
Situatia în momentul de fata
1) Am încheiat întocmirea actelor de proprietate, a cadastrelor si am obtinut cartile funciare.
2) PUZ-ul este aproape terminat. Am facut foarte mari compromisuri, pentru a depasi aceasta faza înainte de terminarea PUG-ului si pentru a începe elaborarea documentatiilor de credit.
Ridicarile topografice, studiile geo, hidrogeologice, hidraulice, de drumuri de alimentatre cu energie electrica, curenti slabi si alimentare cu gaze sunt în cea mai mare parte încheiate. Cerificatul de urbanism, pentru care a fost depusa cererea de cîteva zile, urmeaza sa fie eliberat saptamîna care urmeaza. Cererile de avize au fost în parte întocmite si urmeaza sa sfie depuse.
Pîna la data de 25.11 a.c. se mai pot aduce PUZ-ului îmbunatatiri de detaliu.
3) Am luat legatura cu un birou specializat în cereri de credit ai carui reprezentanti au fost pe teren, ne-au facut o serie de propuneri si urmeaza sa prezinte un deviz.
4) Sunt în discurtii cu o O.N.G care este dornica de a gasi în parteneriat posibilitati de finantare în vederea realizarii schitului.
În etapa imediat urmatoare :
- se mai pot poate aduce îmbunatatiri PUZ-ului
- se pune problema realizarii unui prospect de prezentare a întregii opperatii învederea purtarii discutiilor atît cu bancile cît si cu virtualii beneficiari.
- as vrea sa finantez releveul si lucrarile de cercetate necesare pentru elaborarea proiectului de restaurare a bisericii.
COORDONATE DE CONTACT :
Initiatorul proiectului: prof. dr. arh. Sandu Miclescu  
Coordonatorii proiectului:  conf dr. arh. Mihai Opreanu, arh. expert evaluator Adina Badulescu,  asist. drd. arh. Oana Mihaescu, arh. Emilia Tugui

Cateva imagini- locatie si proiect